Măsurile Guvernului transformă berea într-un produs mai puțin accesibil românilor
București, 22 ianuarie 2013: Ca urmare a recentelor măsuri fiscale anunțate de Ministerul de Finanțe pentru anul în curs, strâns legate de acordul cu instituțiile financiare internaționale, Asociația Berarii României își exprimă opinia referitor la preconizata creștere cu 10% a accizei pentru categoria bere.
“Creșterea accizei la bere, cu 10%, este o măsură care nu își va atinge scopul. Impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, acestea scăzând ca urmare a contracției pieței cauzată chiar de această creștere de acciză. Mai mult, privind lucrurile în ansamblu, efectele negative vor fi fără îndoială resimțite și de principalul nostru furnizor de materii prime, sectorul agricol”, a declarat Constantin Bratu, Director general Asociația Berarii României.
Sectorul berii are cel mai mare aport la bugetul de stat în privința accizei colectate în categoria băuturilor alcoolice, respectiv aproape 60% din accizele plătite sunt acoperite de bere. Prin măsura anunțată, sectorul berii este și de această dată cel pe umerii căruia cade povara realizării de venituri din accize din băuturi la bugetul de stat, alte categorii de băuturi nefiind afectate sau fiind chiar excluse de la plata accizei.
Taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din prețul unei beri. Orice taxare suplimentară înseamnă o creștere a acestui nivel și, ca și în cazul altor produse accizabile, va face berea mai puțin accesibilă.
“Măsura de creștere a accizei afectează în mod direct consumatorul, întrucât pe fondul contextului economic dificil, piața berii nu poate susține această modificare a accizei cu 10%. Producători sau autorități fiscale, trebuie să ne gândim întotdeauna la ce își pot permite oamenii, pentru că taxarea este o decizie care îi afectează direct. Totodată, realizarea și colectarea accizelor la bere din 2012 demonstrează că nivelul actual de accizare este corect și corelat cu puterea de cumpărare, de aceea considerăm inoportună orice creștere.”, completează Constantin Bratu, Director general Asociația Berarii României.
Într-un mediu economic încă afectat de criza economică, recenta măsură anunțată de Ministerul de Finanțe nu face altceva decât să lase mai puțină bere pe mesele românilor, în condițiile în care puterea de cumpărare este în continuă scădere. Noul nivel de acciză ar situa România deasupra nivelului de acciză din țări ca Germania și Bulgaria. În plus, o simplă comparație arată că ponderea taxelor în prețul berii în România este mai mare decât în Germania, deși veniturile românilor sunt de trei ori mai mici decât cele ale germanilor. În același timp, o astfel de diferență a nivelului de taxare poate stimula importurile din țările vecine, și nu numai, în detrimentul producției interne.
Berarii României consideră necesară reducerea evaziunii fiscale la nivelul pieței băuturilor alcoolice, ceea ce poate aduce venituri suplimentare și substanțiale la bugetul de stat. Măsuri menite să intervină în această zonă ar avea efecte benefice pe termen lung și la nivelul întregii economii. Totodată, experiențe anterioare au dovedit că politicile de austeritate și de creștere de taxe, cu efecte directe asupra nivelului consumului, nu pot genera creștere economică.
“Este regretabil faptul că a fi bun platnic, te pune în situația de a te afla permanent pe lista celor vizați de creșteri fiscale. Credem cu tărie că măsurile fiscale trebuie să se concentreze pe o stimulare a sectoarelor care au un rol de a genera valoare adăugată în economie – așa cum este cazul sectorului berii – pentru a duce la creșterea constantă a veniturilor la buget. Tocmai de aceea este nevoie de o abordare corectă din partea Guvernului, astfel încât berea să nu fie discriminată față de alte categorii de băuturi“, adaugă Constantin Bratu, Director general Asociația Berarii României.
1. Sectorul berii din România reprezintă un important contribuitor la bugetul de stat și la rata de ocupare din economie și piața forței de muncă.
a) Venituri directe la bugetul de stat rezultate din încasările de acciză aferente industriei berii mult peste media europeană. În anul 2011, colectările la bugetul de stat doar din acciza la bere au înregistrat o valoare de 59.27% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în acest timp, media europeană fiind de 31.26%.
b) Menținerea și dezvoltarea unui nivel de producție ridicat a influențat pozitiv încasările de acciză. O dovadă în acest sens derivă din încasările de acciza la categoria bere în 2012 (620 mil.RON) față de cele din 2011 (580 mil.RON), o rată de creștere situată peste diferența cursului de schimb luat în calcul la plata accizei (1%). Astfel, producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44 % din totalul producţiei de bere de 383 milioane hl şi suntem singura ţară din Europa cu un import de doar 1,5%. Totodată, România alături de alte 4 ţări cu nivelul de acciză între 0,748hl- 0,787 /hl /1 grad Plato produc 151 milioane hl de bere reprezentând, astfel 40% din producţia europeană.
c) Veniturilor guvernamentale rezultate din industria berii, obţinute prin încasările de TVA şi alte taxe precum asigurările de sănătate, contribuţii sociale, etc., relaţionate producţiei de bere şi vânzărilor au fost în anul 2010 estimate la 651 milioane de euro, conform studiului Ernst&Young, editia 2011.
d) Sectorul berii generează, direct şi indirect, 76.000 de locuri de muncă. Conform studiului Ernst&Young amintit, în anul 2010 producţia de bere din România, de 17 milioane hl, a generat un număr de 76.000 de angajaţi. Numărul de locuri de muncă a fost cu 21,1% mai mic decât în 2008, când producţia de bere a atins apogeul de 20.2 milioane hl, începând cu anul 2009 suferind o contractare a producţiei de bere de 16%, până la nivelul de 17 milioane hl.
2. Industria berii – un stimul semnificativ în economia României
a) Orice impact asupra industriei berii transferă impactul asupra ramurilor conexe, cu influenţele corespunzătoare asupra bunurilor înglobate şi furnizorilor de servicii. Cele 20 de fabrici de bere din România au reuşit să aducă numeroase beneficii atât asupra furnizorilor de bunuri cât şi a furnizorilor de servicii. Producţia de bere de 17 milioane de hl din ultimii ani contribuit la economia României cu un stimul direct în valoare de 331 milioane de euro. Acest stimul a avut un impact economic semnificativ asupra sectoarelor conexe industriei berii, printre cele mai avantajate fiind şi sectorul agricol, care are, totodată, şi cel mai mare număr de angajaţi. În context, ani agricoli dificili (2012), coroborați cu preconizatele liberalizări ale prețurilor la energie, pot crea serioase dificultăți unei industrii a berii deja afectată de cotațiile în creștere ale materiilor prime atât la nivel național, cât și internațional.
b) Contribuţia sectorului berii la economia României poate fi exprimată şi prin valoarea adaugată. Cele 76.000 de locuri de muncă din industria berii au generat un total al acestei valori de aproximativ 509 milioane de euro în anul 2010, înregistrând o scădere de 35% faţă de anul 2008, când valoarea adăugată a fost de 780 milioane euro (conform studiului Ernst&Young, ediţia 2011). Sectorul berii, în plină criză economică, a continuat să contribuie semnificativ la economia României, atât direct cât şi indirect, reuşind ca cererea de bunuri şi servicii generată să influenţeze pozitiv şi alte sectoare de activitate precum: agricultură, transporturi, utilităţi, echipamente, media, marketing, servicii şi industria producătoare de ambalaje.
c) Industria berii este o industrie cu investiții de peste 1 miliard de euro, cu obiective pe termen lung și cu producţie locală – 98,4% din berea consumată în România este provenită din producţia internă, producţie pentru realizarea căreia participă cetăţeni români, în care industria investeşte, inclusiv în regiuni mai puţin avantajate economic.
3. Consumatorul, un element de dezvoltare a sectorului de producţie a berii cu influenţă în PIB – Veniturile scăzute ale românilor se reflectă inclusiv în accesibilitatea relativ scazută a unor produse precum berea – Chiar dacă avem unul dintre cele mai mici niveluri de acciză şi preţ pe litru de bere din Europa, berea este de peste 3,7 ori mai puţin accesibilă românilor decât media europeană. Luând în calcul media veniturilor orare şi a preţului de vânzare la bere, un român trebuie să muncească circa 30 minute pentru a putea să-şi cumpere o bere, în timp ce media europeană este de 8 minute. O creştere a taxelor şi, implicit, a preţului la bere, concomitent cu scăderea mediei veniturilor orare, va clasa România pe ultimul loc.